Capsule Hyper Helm

Capsule Hyper Helm

Supliment alimentar cu rol de combatere și eliminare a paraziților intestinali

Caracteristici generale Hyper-Helm:

Suplimentul alimentar Hyper-Helm este un produs concentrat, atent formulat protejarea organismului împotriva viermilor intestinali. De asemenea, aceasta este utilă și în reglarea tranzitului intestinal lent și detoxifierea organismului. Combaterea infestărilor helmintice și susținerea proceselor de detoxifiere ale organismului sunt demersuri cu atât mai necesare cu cât ritmul vieții noastre devine tot mai alert și stresant, iar alimentația noastră devine tot mai haotică, procesată și plină de toxine, aditivi și carbohidrați rafinați (zahăr alb, fructoză, glucoză, făină albă și derivatele acesteia, sucuri ș.a.). Mai mult, profilul lipidic este și el dezechilibrat, raportul dintre grăsimile „bune” și cele „rele” (omega 3: omega 6) fiind și el unul nesănătos mai ales în alimentele de tip fast-food. Toți acești factori de stres afectează organismul, microbiota noastră intestinală fiind greu încercată mai ales din cauza prezenței tot mai mari a resturilor de antibiotice în produsele animale și a pesticidelor și îngrășămintelor în cele vegetale. Mai nou, prezența microplasticelor în alimentația umană este și ea un motiv tot mai mare de îngrijorare și un factor perturbator major în tot organismul. În cazul în care microorganismele benefice sunt afectate, scăzând în număr și diversitate, poate avea loc ruperea echilibrului microbiotei intestinale, cu efecte nedorite precum: tulburări digestive (de ex, acumulare de gaze, digestie lentă sau accelerată, dureri abdominale), hormonale sau imunitare.

Astfel, prezența unui status inflamator în organism pe perioade îndelungate de timp are o influență negativă asupra întregului corp reducându-ne rezistența față de diverși agenți patogeni sau provocând un răspuns hormonal sau imunitar necorespunzător ce ne poate compromite sănătatea sau care ne încetinește ritmul de refacere a organismului. Similar, odată cu înaintarea în vârstă sau în perioadele stresante și de convalescență, capacitatea organismului de a se apăra împotriva factorilor patogeni interni și externi este și mai mult afectată. Un astfel de factor patogen, la care mulți dintre noi nu ne mai gândim foarte des în zilele noastre, este reprezentat de către helminți, sau viermii intestinali (cestode, trematode și nematode). Datorită îmbunătățirii condițiilor și a obiceiurilor sanitare în timpurile moderne, infestațiile cu helminți au scăzut considerabil, de aceea, de multe ori, acest factor de risc pentru sănătatea noastră este ușor de trecut cu vederea. Totuși, paraziții intestinali sunt aproape omniprezenți, aceste organisme făcând parte din complexele lanțuri trofice naturale.

Altfel spus, oricine poate fi supus, la un moment dat al vieții sale, riscului unei infestări, indiferent de mediul socio-cultural din care face parte. Fie că se întâmplă să ingerăm alimente sau băuturi contaminate, fie că venim în contact cu persoane sau animale infestate, și în special – dar nu neapărat – pe fondul unei imunități slăbite, putem să ne transformăm în purtătorii unor astfel de organisme, în general, patogene. Spre exemplu, un risc mărit de infestare este regăsit la persoanele cu animale de companie (mai ales dacă acestea nu urmează o schemă corectă de deparazitare), la copiii mici, la cei care călătoresc des în zone cu incidență mărită a cazurilor de parazitoze sau la cei care lucrează cu animalele și/sau vin în contact des cu fecalele acestora. De reținut, deseori, simptomele unei parazitoze pot fi insesizabile sau aceasta poate cauza simptome similare cu cele ale altor probleme de sănătate, ajungând, în acest fel, să fie identificate târziu.

De aceea, este bine să ne facem investigații specifice (de ex. examenul coproparazitologic) cu regularitate (mai ales dacă sesizăm modificări neobișnuite ale apetitului și greutății corporale) și să menținem o igienă corespunzătoare atât pentru noi, cât și pentru animalele de companie. În plus, pentru a ne apăra de infestații, o soluție naturală, simplă și nedureroasă este urmarea, măcar o dată pe an, a unei cure cu produse naturale (ceaiuri, tincturi, capsule) obținute dintr-un complex de plante medicinale, special alese pentru proprietățile lor antihelmintice și detoxifiante. Suplimentul alimentar Hyper-Helm este o astfel de formulă holistică, puternică și eficientă, reunind acțiunea complexă a extractelor atomizate din 9 plante medicinale obținute majoritar din flora sălbatică a țării noastre, plante special alese pentru proprietățile lor: vermifuge, vermicide, antihelmintice, antibacteriene, antifungice, antivirale, detoxifiante, antiinflamatoare, laxative, modulatoare la nivelul microbiotei intestinale și protectoare la nivelul sistemelor digestiv, respirator, cardiovascular și nervos.

Ingrediente Hyper-Helm (mg/cps):

Extract integral, 100% natural din următoarele plante: Cimbrișor (Thymus serpyllum) – 63 mg, Siminoc (Helichrysum arenarium) – 12 mg, Gențiană (Gentiana asclepiadea) – 32 mg, Măceș (Rosa
canina) – 63 mg, Iarbă-mare (Inula helenium) – 32 mg, Cicoare (Cichorium intybus) – 32 mg, Mușețel (Matricaria chamomilla) – 32 mg, Leurdă (Allium ursinum) – 32 mg, Țintaură (Centaurium umbellatum) – 32 mg.

Alte ingrediente: maltodextrină, gelatină (capsule).

Detalii Hyper-Helm:

Produsele sau suplimentele nutritive concepute de laboratoarele Hypericum sunt obținute din surse naturale atent verificate. Așadar, plantele medicinale folosite ca materie primă sunt recoltate din zone nepoluate, ecologic curate, astfel încât putem garanta puritatea produsului, prin lipsa de contaminanți toxici carcinogeni, metale grele, erbicide, insecticide, îngrășăminte chimice, microorganisme sau virusuri patogene. Noutatea acestor produse este reprezentată de extractul integral concentrat din acestea, ceea ce asigură o mai bună biodisponibilitate și o mai bună asimilație în organism a substanțelor active benefice.

Produsul de față este obținut print atomizare, un proces menajant, net superior pulberilor măcinate din plante uscate. La obținerea extractului uscat atomizat, a fost folosită aparatură de top, unică în România, constând într-un atomizor Spray-dry. Tehnologia uscării prin Spray-dry este superioară din toate punctele de vedere uscării clasice, în uscător. Astfel, în cazul uscării clasice, pulberea măcinată se obține din plante uscate în camere de uscare la temperaturi cuprinse între 55 și 70°C; uneori pentru a crește randamentul uscării se crește temperatura chiar și până aproape de 100°C. Din păcate, vitaminele, enzimele sau alte substanțe valoroase termolabile sunt distruse sau inactivate în acest proces forțat de deshidratare a plantelor. Mai mult, orice zahar din plante este caramelizat, iar uleiurile esențiale precum cele din plantele aromatice se pierd din cauza temperaturilor ridicate.

Pe de cealaltă parte, uscarea prin atomizare se pretează, prin excelență, la materiile prime sensibile la temperatură (termolabile). Atomizorul diferă față de alte instalații de uscare prin faptul că operează numai cu lichide (soluții, suspensii). În cazul produsului de față, extractul este obținut din părți aeriene de Cimbrișor, Cicoare și Țintaură, frunze de Leurdă, rădăcină de Gențiană, Siminocul, flori de Mușețel, rizomi și rădăcini de Iarbă-mare și Măceșe ce au fost supuse extracției hidroenzimatice și presate la rece în prealabil. În procesul de atomizare, suspensia rezultată este dispersată sub formă de picături fine într-un curent de aer cald în care solventul se evaporă rapid. Picăturile de lichid trec imediat în stare gazoasă datorită suprafeței mari de contact și a interacțiunii cu gazul purtător. Datorită pierderii de energie calorică prin evaporarea lichidului, extractul se menține rece, iar particulele uscate din suspensie nu se supraîncălzesc, fiind îndepărtate rapid din zona de uscare.

În consecință, produsul se usucă sub formă de pulbere fină, formată din particule sferice care au o curgere mai bună decât cea a formulelor clasice. În plus, pulberea astfel obținută este mai stabilă în timp decât produsele obținute prin alte metode de uscare. Unul dintre motivele principale ale acestei stabilități este acela că forma sferică a particulelor oferă extractului o textură mai compactă, reducând posibilitatea înglobării de aer în produsul final, astfel încât și dozarea în capsule este mult mai exactă și mai ușoară. Un alt motiv important este acela că extractul lichid obținut prin presarea mecanică la rece a plantelor medicinale păstrează nealterate toate uleiurile esențiale pe care acestea le conțin. Prin atomizarea acestui lichid, uleiurile sunt micro-încapsulate prin emulsionarea extractului apos cu maltodextrină. Mai exact, particulele solide din suspensie sunt acoperite cu maltodextrină prin atomizarea extractului în care s-a adăugat în prealabil acest compus. Pe măsură ce apa se evaporă, maltodextrina acoperă fiecare particulă suspendată. În acest fel, crește stabilitatea substanței active și se asigură o acoperire enterică a acesteia, deosebit de importantă mai ales pentru substanțele instabile în mediul acid din stomac.

De aceea, pulberea obținută prin atomizare este vie, activă din punct de vedere enzimatic și păstrează toate vitaminele, minerale și alți compuși valoroși din materia primă, compuși ce altfel s-ar degrada, sau chiar distruge, în procesul de uscare clasic. Concluzia este că, prin acest procedeu menajant de extracție prin atomizare, se obține un produs foarte valoros din punct de vedere nutrițional, un produs a cărui matrice nutrițional-informațională este intactă. Se obține un extract concentrat integral, viu, biodisponibil, în el regăsindu-se atât partea hidrosolubilă, cât și cea liposolubilă din plantele medicinale proaspete, uscate sau congelate.

Prezentarea compușilor activi din Hyper-Helm:

Cimbrișorul-de-câmp (Thymus serpyllum) este o specie erbacee perenă regăsită în zonele montane unde crește pe pajiști și pășuni alpine, în poieni și la marginea pădurilor, prezentând inflorescențe de culoare roz-violet, mov și, mai rar, albă. Specia este originară și Europa și Nordul Africii, având o largă răspândire pe teritoriul țării noastre. este o plantă aromatică medicinală asociată, în trecut, cu ideea de curaj, vitejie și folosită în mod tradițional pentru ameliorarea simptomelor virozelor, problemelor digestive, curățarea rănilor superficiale sau pentru regularizarea ciclului menstrual. Conform fitoterapiei moderne, Cimbrișorul ajută la eficientizarea digestiei prin stimularea funcțiilor gastrice și intestinale. De asemenea, cantitatea mare de ulei volatil (1-2,5%) conținută în această plantă ajută la calmarea senzației de disconfort de la nivelul căilor respiratorii, reducând inflamația și crescând imunitatea locală. Produsele pe bază de Cimbrișor protejează împotriva virusurilor, bacteriilor și a fungilor (de ex: Cryptococcus neoformans, specii de Aspergillus, Saprolegnia și Zygorhynchus; Salmonella typhimurium, Staphylococcus aureus, Escherichia coli ș.a.).

În plus, compușii activi (de ex.: ulei volatil – borneol, cineol, timol, cimol, carvacrol, terpineol, apigenin, mircen, α-pinen, β-cariofilen, β-bisabolen, limonen, geraniol, citral; flavonoide, acizi polifenolcarboxilici – acid ursolic, acid cafeic, acid rosmarinic; taninuri, principii amare, serpilină, săruri ale acidului malic, săruri minerale ș.a.) din Cimbrișor, contribuie și la tonifierea sistemului nervos, stimularea circulației sanguine, calmarea spasmelor musculare și a crampelor menstruale și calmarea iritațiilor cutanate. Pe scurt, printre virtuțile derivatelor din Cimbrișor se numără acțiunea: antiinflamatoare, antiseptică, decongestionantă, antitusivă, expectorantă, secretolitică, analgezică, antispastică, digestivă, antipiretică, emenagogă, vermifugă, tonică asupra sistemului nervos și diuretică.

Măceșul (Rosa canina), cunoscut și drept Trandafir-sălbatic, este un arbust spinos care face parte din familia Rosaceae. Acesta este considerat strămoșul multor varietăți de trandafir. În Europa, Măceșul este îndrăgit pentru fructele sale aromate și ușor acrișoare. Alături de alte super-fructe precum Cătina-albă, Coacăzele-negre, Mure și de Afine, Măceșele sunt o sursă naturală biodisponibilă de vitamine, antioxidanți și compuși cu acțiune antiinflamatoare. Conform lucrărilor de fitoterapie, fructele de Măceș (Cynosbati fructus) sunt utile în restabilirea echilibrului microbiotei intestinale (reglând frecvența și consistența scaunelor) și în curățarea organismului de toxine pe cale gastrointestinală, renală și sudorifică. Acestea a o acțiune antiseptică la nivelul tractului digestiv și a celui urinar, limitând dezvoltarea unor microorganisme precum E. coli sau Candida spp., precipitând proteinele și având o acțiune antilitiazică. Mai mult, Măceșele au și o acțiune astringentă, colagogă, coleretică, vermifugă și vasodilatatoare. Nu în ultimul rând, datorită conținutul mare de antioxidanți (polifenoli, bioflavonoizi, vitamina C – cca 2 g la 100 g fruct) fructele de Măceș contribuie la limitarea acțiunii negative a stresului oxidativ prin legarea de ADN-ul celular și limitarea proceselor de deteriorare a materialului genetic. Astfel, acestea au și o acțiune antiaging, protejând celulele în procesul de îmbătrânire.

Pe scurt, Măceșele contribuie la vitaminizarea organismului și la întărirea sistemului imunitar datorită conținutului mare în vitamina C. În plus, compușii activi (de ex.: uleiuri volatile, taninuri, mircină, lecitină, vanilină, zaharuri, acizi organici: malic, galic, citric, pectină, proteine, vitaminele A, K, C, complex B și săruri minerale – Ca, Fe, K, Mg) din fructele acestei specii contribuie și la: normalizarea tranzitului intestinal, protejarea și refacerea vaselor și capilarelor sangvine, reglarea microcirculației, stimularea colecistului, protejarea funcțiilor hepato-biliare, detoxifierea organismului și eliminarea surplusului de apă (retenții) și acid uric. Astfel, printre virtuțile produselor din fructe de Măceș se numără acțiunea: antidiareică, antiinflamatoare, colecistokinetică, astringentă, depurativă, vaso- și capilaroprotectoare și dilatatoare, antioxidantă, vitaminizantă, tonică, antiparazitară, antilitiazică și diuretică.

Cicoarea (Cichorium intybus) este o plantă erbacee perenă, medicinală, meliferă, spontană și/sau cultivată, din familia Asteraceae/Compositae. Cunoscută încă din Antichitate, Cicoarea a fost folosită de către egipteni, greci (kichorium) sau romani (intibus, cicorea) ca plantă medicinală și alimentară. Strămoșii noștri daci numeau planta „diudău”, „dudăi” sau „dudău” și o foloseau în scopuri medicinale. Pe teritoriul țării noastre, Cicoarea are o istorie lungă de întrebuințare. Petalele florilor și frunzele tinere erau folosite extern pentru grăbirea vindecării diverselor răni, sucul rezultat din pisarea florilor fiind folosit chiar și la ungerea erupțiilor cauzate de sifilis. Decoctul din florile de Cicoare era folosit la adresarea problemelor oftalmice, hipertensiunii, durerilor abdominale, de dinți sau cauzate de cancer. Ceaiul de Cicoare era util în calmarea durerilor de cap, iar pentru curățarea organismului (ficat, stomac, sânge), strămoșii noștri obișnuiau să bea primăvara sucul obținut prin stoarcerea frunzelor fragede. Rădăcina de Cicoare era folosită, în special în calmarea durerilor de stomac și în tratarea herniei.

În fitoterapia modernă, Cicoarea este una dintre cele 38 de specii folosite la prepararea remediilor florale Bach. Preparatele pe bază de Cicoare sunt recomandate pentru efectul lor colecistokinetic, hepatoprotector și regenerator, pentru acțiunea digestivă, detoxifiantă și ușor laxativă. În produsul de față, părțile aeriene de Cicoare susțin buna funcționare a tractului digestiv datorită lactonelor sesquiterpenice, fructooligozaharidelor (inulina) și altor substanțe active conținute (taninuri, rezine, ulei volatil, colină, intibină ș.a.). Acești compuși activi stimulează secreția salivară, gastrică, pancreatică și intestinală, reglează pH-ul stomacului și al duodenului și au efect detoxifiant și regenerator în special la nivelul ficatului. Gustul amar al plantei stimulează secreția sărurilor biliare și vărsarea acestora în duoden. De asemenea, derivatele din Cicoare influențează tonusul musculaturii netede calmând spasmele de la nivelul organelor interne. Conținutul de inulină din rădăcinile de Cicoare îi conferă acesteia proprietăți prebiotice, fiind un adjuvant blând în reglarea tranzitului intestinal lent și stimularea eliminării viermilor intestinali.

În plus, compușii biologic-activi din părțile aeriene de Cicoare contribuie și la protejarea sistemului cardiovascular prin reducerea colesterolului din sânge, normalizarea tensiunii arteriale și reglarea glicemiei. Unele surse de specialitate menționează chiar și un efect antitiroidian și de calmare a excitabilității nervoase pe care derivatele din Cicoare îl pot avea. Mai mult, se pare că Cicoarea are și un efect de susținere al funcției splinei și de stimulare a epiteliului renal pentru a mări secreția și excreția de urină. Produsele din Cicoare sunt o sursă bogată de vitamine (A, C, E, K, o parte din complexul B) și minerale (Mn, Fe, Mg, Zn, K, Na, P, Cl, S, Si), având un efect remineralizant, antianemic și tonic general.

Gențiana (Gentiana asclepiadea), cunoscută și drept Ghințură sau Lumânărica-pământului, este o plantă erbacee perenă, ce aparține familiei Gentianaceae (care conține peste 87 de genuri și 1.600 de specii). Majoritatea gențianelor sunt denumite popular „Ghințură” și au o tradiție îndelungată ca plante medicinale, în deosebi pentru proprietățile lor tonic-amare. Partea cea mai des utilizată în scop fitoterapeutic este rădăcina (cu rizomi), aceasta fiind în simbioză cu anumite specii de fungi. Apreciată încă din Antichitate, Gențiana rămâne și în zilele noastre un remediu eficient împotriva unui spectru larg de probleme digestive și nu doar. Astfel, aceasta este folosită de secole ca tonic amar, grație proprietății sale de a stimula secreția sucurilor digestive, de a reduce balonarea și de a stimula funcția hepatobiliară. În medicina Ayurvedică, aceasta este folosită pentru efectul său „anti-Pitta”, fiind o puternică protectoare a stomacului, ficatului și splinei. Regăsită în numeroase preparate digestive și băuturi alcoolice (bitter, palincă, aperitive, rachiu de Ghințură, tincturi ș.a.), Ghințura le conferă acestora o aromă caracteristică, amară ce are rolul de a crește pofta de mâncare, de a stimula secreția sucului gastric, contracția colecistului și secreția bilei. Mai exact, principiile amare conținute în rădăcina și rizomii plantelor din genul Gentiana, dintre care remarcăm amarogențiina cu gustul cel mai amar, sunt responsabile în cea mai mare parte pentru efectele sanogene ale acestor specii. Cercetările științifice actuale încep să confirme tot mai multe proprietăți sanogene ale produselor pe bază de Gențiană, în special asupra sistemului digestiv, dar și a celor nervos și imunitar.

În concluzie, Gențiana ajută la eficientizarea digestiei prin stimularea funcțiilor gastrice și hepato-biliare. În plus, compușii activi (de ex.: principii amare / secoiridoide monoterpenice – gențiopicrozide, amarogențiina; swerozide, swertiamarin; oligozaharide – gențianoza; polizaharide – inulină, pectine; acizi fenolici – cafeic, protocatehic, genistic; taninuri, xantone – genistină, gentiseină, gentiozid; β-amarine, lupeol, uleiuri esențiale ș.a.) din Gențiană contribuie și la stimularea poftei de mâncare, reducerea balonării, tonifierea sistemului nervos, reducerea stărilor febrile, întărirea sistemului imunitar și eliminarea paraziților intestinali. Pe scurt, printre virtuțile produselor pe bază de Gențiană se numără acțiunea: stomahică, eupeptică, colagogă, coleretică, hepatoprotectoare, digestivă, tonic-amară, tonic nervoasă și generală, carminativă, antihelmintică, antispasmodică, antiinflamatoare, depurativă, imunomodulatoare, emenagogă, febrifugă și diuretică.

Iarba-mare (Inula helenium), cunoscută și drept Lăpuș, Omag sau Lacrimile Elenei, este o plantă erbacee, perenă sau cultivată ocazional pentru proprietățile sale terapeutice. Aceasta face parte din familia Asteraceae/Compositae. Cunoscută încă din antichitate, Iarba-mare a fost menționată în lucrările lui Plinius cel Bătrân ca fiind un bun condiment. De asemenea, aceasta era considerată o plantă sacră pentru Celți, fiind asociată cu elfii și zânele. Nici strămoșii noștri daci nu au fost străini de proprietățile medicinale ale speciei. Astfel, aceasta a fost folosită de-a lungul timpului pentru calmarea durerilor de cap și ca adjuvant în tuberculoză (fiartă în vin), febră tifoidă, răceli (infuzie) sau probleme de stomac (plămădit în rachiu). În Franța și Elveția Iarba-mare a fost folosită în producerea absintului, iar în Europa medievală, rădăcinile sale erau confiate și consumate ca desert. Extern, rădăcinile plantei erau pisate apoi amestecate cu zeamă de varză, în vederea combaterii scabiei. Specia a avut și întrebuințări veterinare, rizomul uscat fiind administrat vacilor pentru creșterea cantității și calității laptelui.

În fitoterapia modernă, produsele pe bază de Iarbă-mare sunt utilizate pentru menținerea bunei funcționări a sistemelor pulmonar, renal și digestiv. Partea cu cea mai mare însemnătate terapeutică este rădăcina, aceasta fiind parfumată, cu o aromă camforată, gust amar și deosebit de bogată în inulină. De fapt, denumirea acestui polizaharid (fructooligozaharid – FOS) se datorează descoperirii sale, în anul 1804, în infuzia de Iarbă-mare. Denumirea de „inulină”, provenind, deci, de la numele genului din care face parte această plantă, și anume „Inula”. Datorită conținutului în acest polizaharid, dar și a principiilor amare, Iarba-mare contribuie la buna funcționare a tractului intestinal și a digestiei, încurajând dezvoltarea microbiotei utile și stimulând secreția bilei și a sucului gastric. Helenina și uleiul volatil conținut de această plantă modifică secrețiile bronșice, calmând episoadele de tuse și facilitând expectorarea. Conținutul în fitoncide îi conferă speciei și o acțiune bacteriostatică și antivirală, aceasta fiind recunoscută în numeroase tratate de specialitate pentru eficiența sa în combaterea bacilului Koch (tuberculoză). Similar, se remarcă și acțiunea antihelmintică a derivatelor din Iarbă-mare, acestea fiind recomandate în combaterea infestațiilor cu diverse specii de ascarizi și oxiuri. Nu în ultimul rând, substanțele active din această plantă au și proprietăți diuretice, extractele din Iarba-mare fiind eficiente în retențiile de apă și eliminarea azotaților și clorurilor din organism.

În concluzie, Iarba-mare este un bun adjuvant în susținerea digestiei, a sistemului urinar și a celui pulmonar. În plus, compușii activi (de ex.: inulină – 40-50%, polimeri de levuloză, principii amare – alantopicrină; acizi organici, mucilagii, flavonoide, ulei volatil – 1-3%, helenină, sescviterpene biciclice – alantolactone; substanțe fitoncide, fridelină, stigmasterină, acetat de damaradienil, vitamina C și săruri minerale ș.a.) din rădăcinile și rizomii de Iarbă-mare contribuie și la: calmarea spasmelor și durerilor de la nivelul căilor respiratorii superioare, ușurarea respirației, creșterea diversității microbiotei intestinale și susținerea dezvoltării microorganismelor utile, stimularea secreției bilei și a vărsării sale în duoden, stimularea secreției sucului gastric, tonifierea generală a organismului, reducerea retențiilor de apă din organism și facilitarea excreției toxinelor pe cale urinară, combaterea litiazelor, stimularea eliminării viermilor intestinali, combaterea proceselor inflamatorii din organism și calmarea durerilor reumatice. Pe scurt, printre virtuțile extractelor de Iarbă-mare se numără acțiunea: tonică generală, expectorantă, spasmolitică, coleretică, colagogă, stomahică, digestivă, modulatoare asupra microbiotei intestinale, antiinflamatoare, sedativă, antihelmintică, vermifugă, antiseptică, antilitiazică, antiseptică și diuretică.

Leurda (Allium ursinum) este o plantă erbacee perenă, spontană, geofită, medicinală și alimentară care face parte din familia cu specii bulboase Amaryllidaceae (în care se regăsesc și Narcisele, Agavele, Ghioceii, Ceapa, Usturoiul, Prazul, Arpagicul sau Șalota), subfamilia Allioideae (fostă familie de sine-stătătoare denumită în trecut Alliaceae). Deoarece sunt specii înrudite, Leurda are un miros asemănător cu cel al Usturoiului, fiind adesea întâlnită crescând prin pădurile umbroase de foioase și prin tufărișuri. Specia este cunoscută și apreciată din vechime, aceasta fiind utilizată încă din perioada mezolitică, probabil ca aliment și/sau furaj, conform celor mai recente descoperiri arheologice din Danemarca (Barkjær) și Elveția (Thayngen-Weier). De asemenea, Leurda era foarte îndrăgită și de către romani, grecii antici și de triburile germanice. Acestea din urmă considerau că acest usturoi sălbatic era sursa puterii urșilor. De aici și denumirea latină de Allium, însemnând „usturoi” și ursinum, ce face trimitere la urs. Explicația este aceea că Leurda, sau Usturoiul-ursului, este una din speciile preferate de ursul brun atunci când acesta iese din hibernare, planta oferindu-i putere după traversarea iernii. Cunoscută și de către strămoșii noștri daci, Leurda era denumită „aibuta”, „aibuldua”, „aliurdua” sau „aliurdă”. Aceștia o foloseau ca substitut pentru Usturoi, consumând-o în stare proaspătă pentru proprietățile sale detoxifiante și antitoxice, ca sursă de vitamina C sau pentru creșterea diurezei. Decoctul din frunzele acestei plante era folosit pentru combaterea problemelor la rinichi.

În fitoterapia modernă, Leurda este folosită, cel mai adesea, crudă, ca extract uscat sau la prepararea tincturilor (cu uz intern sau extern), putând fi valorificată și sub formă de infuzie, decoct, macerat, suc sau diluție homeopatică. Având numeroase proprietăți sanogene, Leurda este un excelent tonic digestiv și cardiovascular. Similar Usturoiului, aceasta își datorează acțiunea antibacteriană allicinei, care acționează asupra germenilor gram-pozitivi, cât și asupra celor gram-negativi, chiar și la diluții infime de 1:100.000. Mai mult, Leurda are și o acțiune antifungică și antivirală, fiind un bun adjuvant în răceală și gripă, având și proprietăți de reducere a febrei. Pe lângă acțiunea antiseptică și antivirală preparatele pe bază de Leurdă au și alte efecte benefice asupra sistemului cardiovascular. Spre exemplu, acestea ajută la combaterea fenomenelor sclerotice caracteristice aterosclerozei și arteriosclerozei. De asemenea, Leurda este un bun reglator al tensiunii arteriale, această acțiune datorându-se conținutului în compuși derivați ai sulfului precum sulfura de alil. Nu în ultimul rând, aceasta contribuie la menținerea sănătății cardiovasculare prin fluidizarea sângelui, reducerea colesterolului și eliminarea acidului uric din organism. Pe lângă acțiunea antitrombotică, derivatele din Lucernă au și proprietăți antioxidante, inhibând generarea de radicali liberi. La nivel digestiv, Leurda este un bun adjuvant în modularea microbiotei intestinale, combătând dispepsia și limitând procesele de fermentație, fiind utilă în colite sau dizenterie. În consecință, derivatele de Leurdă au un efect antiseptic la nivel digestiv, carminativ, de combatere a balonării, ușurând digestia și redând senzația de confort digestiv. Mai mult, Leurda stimulează peristaltismul intestinal, fiind o opțiune eficientă în atonia digestivă. Deși la unele persoane (de obicei cele cu sensibilități și intoleranțe alimentare) Leurda poate fi iritantă, la cei care tolerează Usturoiul, aceasta este, de regulă, ușor acceptată și are proprietăți benefice, stomahice, de reglare a activității digestive (de ex., redarea poftei de mâncare, stimularea sucurilor digestive, drenarea colecistului și protejarea funcției hepatice).

Nu în ultimul rând, derivatele din Leurdă sunt adjuvante și în susținerea proceselor de detoxifiere ale organismului și protejarea sănătății sistemului urinar. Spre exemplu, Leurda este deosebit de utilă în combaterea intoxicațiilor cu nicotină, precum și la oprirea hematuriei, prin proprietățile sale hemostatice. Aceasta este un real ajutor și pentru combaterea infestațiilor cu viermi intestinali, favorizând eliminarea acestora. De asemenea, prin efectul diuretic, produsele pe bază de Leurdă sunt utile în eliminarea excesului de acid uric din organism, protejarea împotriva litiazelor renale și eliminarea, pe cale urinară, a altor toxine din organism. Similar, Leurda este utilă și în combaterea retențiilor de fluide, înlăturând senzația de picioare grele și obosite. Nu în ultimul rând, studii recente ale compușilor organosulfuroși din Leurdă, precum și a altor ingrediente active, au indicat și o posibilă acțiune anticancerigenă a derivatelor din aceasta. Folosită extern, de exemplu sub formă de tinctură, Leurda poate fi folosită la efectuarea frecțiilor, stimularea circulației sangvine, combaterea hemoroizilor, ameliorarea varicelor, îndepărtarea senzației de „picioare grele”, resorbția edemelor, calmarea durerilor reumatice și gutoase, îngrijirea sănătății orale (fiind adjuvantă în stomatite sau parodontită), combaterea infecțiilor și inflamațiilor de la nivelul tractului respirator superior, combaterea inflamației de la nivelul tegumentelor și grăbirea vindecării plăgilor sau a ulcerelor varicoase.

În concluzie, extractul de Leurdă ajută la protejarea sistemelor cardiovascular, digestiv și respirator. În plus, compușii activi (de ex.: ulei eteric, compuși organosulfurați – sulfura de alil, aliină, divinil sulfați, dimetilsulfonați; glucide – levuloză; cisteină, fibre, acizi organici, flavonoide, vitamine – A, complex B, C și săruri minerale – Ca, Fe, Mg, P, Na, Cu ș.a.) din frunzele de Leurdă contribuie și la: oprirea hemoragiilor (în special a hematuriei), normalizarea tensiunii arteriale, scăderea colesterolului seric, ușurarea digestiei, eliminarea toxinelor din organism pe cale urinară și gastrointestinală, reglarea motilității intestinale, combaterea intoxicării nicotinice, distrugerea microorganismelor patogene de la nivel pulmonar și intestinal, creșterea motilității intestinale și favorizarea eliminării helminților, reducerea stărilor febrile, fluidizarea sângelui, combaterea proceselor inflamatorii, a sclerozei și a radicalilor liberi, creșterea secreției și excreției urinare și eliminarea acidului uric. Pe scurt, printre virtuțile extractului de Leurdă se numără acțiunea: antiseptică la nivel digestiv și pulmonar, antiinflamatoare, hipotensoare, hemostatică, antioxidantă, stomahică, digestivă, ușor laxativă și diuretică, detoxifiantă și antitoxică, vermifugă, hipotensivă, cardioprotectoare, imunomodulatoare, febrifugă și antisclerotică.

Mușețelul (Matricaria chamomilla, sin. Matricaria recutita), este o specie erbacee anuală, cu inflorescențe albe în exterior și galbene, sub forma unui bumb, în centru. Aceasta face parte din familia Asteraceae/Compositae. Deoarece are un miros asemănător cu cel al merelor, Mușețelul a primit denumirea de „chamaimēlon” (mărul pământului) de la grecii antici, iar datorită utilizării sale pentru ameliorarea problemelor feminine (antispastic, antiinflamator, analgezic), numele genului în care este încadrată această specie derivă din latinescul „matrix”, însemnând uter. Conform analizelor de laborator efectuate de-a lungul timpului, florile de Mușețel conțin: 8% flavonoide (apigenină, luteolină) și 0,4-1,5% ulei esențial format din: camazulene, azulene, farnesen, bisabolol, matricină, matricarină. De asemenea, au mai fost identificate: mucilagii, polizaharide, aminoacizi, acizi fenolici, colină, cumarine, acid nicotinic, vitaminele B și C și substanțe minerale (fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier, zinc).

Mușețelul este una dintre plantele medicinale deosebit de valoroase care au o tradiție de folosință încă din timpurile antice (grecii, romanii, egiptenii îl considerau un „panaceu”) datorită proprietăților sale antiinflamatoare, calmante, emoliente și cicatrizante. Acesta este bogat în chamazulenă, compus de culoare albastră regăsit și în alte plante medicinale precum Pelinul sau Coada-șoricelului. Folosite intern, produsele pe bază de Mușețel stimulează procesul natural de regenerare a mucoaselor gastrice și intestinale și calmează căile respiratorii inflamate (datorită mucilagiilor), îmbunătățesc digestia, favorizează eliminarea gazelor din stomac și intestine, relaxează sistemul nervos central (datorită apigeninei), ameliorează simptomele asociate ciclului menstrual (datorită apigeninei și bisabololului) și susțin funcțiile de detoxifiere ale ficatului.

Astfel, Mușețelul ajută la calmarea mucoasei gastrointestinale, cu efecte pozitive asupra digestiei. Similar, mucilagiile conținute, împreună cu uleiurile volatile, ajută la calmarea senzației de disconfort de la nivelul căilor respiratorii (inclusiv a mucoasei bucale). De asemenea, acesta protejează împotriva microorganismelor (de ex: Staphylococcus aureus, Streptococcus mutans, Streptococcus salivarius, Bacillus megatherium, Leptospira icterohaemorrhagiae, Bacillus subtilis ș.a.) asupra cărora are efecte bacteriostatice sau bactericide. În plus, compușii activi (de ex.: chamazulena, α-bisabololul, apigenina, camilina, matricina, flavonoidele, cumarinele, colina, mucilagiile, acidul salicilic, fitosterina, acidul clorogenic etc.) din Mușețel, contribuie și la eliminarea acumulării de gaze la nivel gastric și intestinal, combaterea stărilor de agitație și a episoadelor moderate de insomnie, modelarea răspunsului imun și la reducerea inflamației. Pe scurt, printre virtuțile produselor pe bază de Mușețel se numără acțiunea: antiinflamatoare, analgezică, cicatrizantă, antiseptică, antihistaminică, antispastică, digestivă, relaxantă asupra sistemului nervos central, emolientă, diuretică și tonică a regiunii capilare.

Țintaura (Centaurium erythraea sin. Centaurium umbellatum) este o plantă erbacee anuală sau bianuală, terofită și medicinală, care face parte din familia Gentianaceae (cunoscută și drept familia Gențianelor). Țintaura este cunoscută din Antichitate. Conform lui Plinius cel Bătrân, aceasta a fost descoperită de către Chiron, un personaj mitologic, centaur care l-a inițiat pe Asclepios în tainele vindecării. Specia era folosită și în medicina zalmoxiană, pentru alinarea durerilor de stomac, creșterea poftei de mâncare, combaterea frigurilor, a răcelilor și pentru „răul copiilor” (epilepsie). În medicina tradițională a țării noastre, această specie a fost folosită pentru adresarea problemelor gastrice și respiratorii. Conform fitoterapiei moderne, preparatele pe bază de Țintaură contribuie la ușurarea digestiei, combaterea balonării, stimularea poftei de mâncare și menținerea sănătății sistemului hepatobiliar.

În plus, compușii activi (de ex.: principii amare – euritaurină, swerţiamarina; glicozizi – centaurină, eritaurozidă, swerozide, centaurozidă; alcaloizi – eritricină; acizi organici – oleanolic; eritrosterină, centapicrină, eustonină, gențianină, cumarine, triterpenoide, gume, rezine, xantone, vitamine și săruri minerale ș.a.) din părțile aeriene de Țintaură contribuie și la: relaxarea musculaturii netede, calmarea sistemului nervos central, protejarea împotriva agenților patogeni (de ex: Salmonella sp, Malaria ș.a.), susținerea colecistului, combaterea stărilor febrile, asigurarea diviziunii celulare normale în special în zona colonului, stimularea circulației sangvine și creșterea tonusului capilarelor, îndepărtarea toxinelor metabolice și a excesului de apă din organism pe cale urinară, stimularea eliminării helminților (oxiuri). Pe scurt, printre virtuțile derivatelor din Țintaură se numără acțiunea: anticolinergică, antispastică, antiinflamatoare, antiastmatică, secretolitică, stomahică, eupeptică, digestivă, carminativă, de reglare a poftei de mâncare, tonic-amară, colecistokinetică, antihelmintică, febrifugă, imunostimulatoare, antimutagenică, antiulceroasă și diuretică. Extern se poate folosi pentru: calmarea durerilor în gât, îngrijirea pielii și scalpului datorită proprietăților antiinflamatoare, antimicrobiene și tonic capilară, calmarea eczemelor și a rănilor.

Siminocul (Helichrysum arenarium)este cunoscut pentru proprietățile sale spasmolitice, coleretice, colagoge, diuretice, antibacteriene, antimicrobiene. Acesta este alegerea ideală atunci când dorim reglarea funcțiilor mai multor sisteme din organism, cel mai adesea acesta este folosit pentru tonifierea colecistului, protejarea ficatului și stimularea secreției glandelor gastrice și a sucului pancreatic. Ca întrebuințări secundare, acesta este util în creșterea diurezei și eliminarea helminților și acidului uric din organism.

Mod de utilizare Hyper-Helm:

Adulți: 6 capsule pe zi, 3 dimineața pe stomacul gol și 3 seara, cu un pahar mare de apă sau ceai. Cura recomandată este de 2 săptămâni cu 7 zile pauză, după care se poate relua la nevoie. În cazul consumului îndelungat, se recomandă efectuarea unei pauze de 1 lună la fiecare 3 luni de consum neîntrerupt.

Copii (3-7 ani): 2 capsule pe zi, 1 dimineața și 1 seara. Se recomandă urmarea curei de către întreaga familie.

Pentru un efect mai puternic, se recomandă asocierea cu Ceai Antihelmintic, Tinctura Antihelmintica și Tinctura Antihelmintica cu Nuca Neagra de la Hypericum!

Produse cu acțiune similară sau complementară: Ceaiul, Siropul, Capsulele Hyper-Lax  și Tinctura Laxativă, Pelin cu Cuișoare (capsule), Pelin (capsule), Tinctura de Usturoi, Leurdă (tinctură, capsule), Ceaiul de Siminoc, Hyper Artemisin (capsule), Hyper ImunoVigor (capsule), Hyper-Tum (capsule, sirop, ceai), Noni (capsule), Hyper-detox (pulbere), Hyper-Dep-Diu (capsule), Ceaiul și Tinctura Depurativă, RO-BIO MUSH (capsule), Spirulină & Chlorella  (capsule), Hyper Digestiv (capsule), Enzimax (capsule),  Hyper-Bil(capsule), Estro-Glucozamin (capsule), Protonic Flora (capsule), Protonic+, RO-BIO MUSH(capsule),  Bor Organic (capsule), Ceaiul și Tinctura Anticolitică, Ceaiul și Tinctura de Mentă, Hyper-Gas (capsule), Ceaiul și Tinctura Gastrică, Aloe Vera (gel sau capsule), Topinambur (capsule), Hyper Digestiv (capsule), Enzimax (capsule), Hyper-Bil(capsule), sau Oțetul cu Soc de la Hypericum.

Pentru îngrijirea externă, vă recomandăm: Hyper Hygienic Spray/Gel, Crema Hyper-Reum, Balsamul Taina Plantelor, Sprayul Propolis (fără alcool), Crema Cicatrizantă, Uleiul esențial de Brad, Eucalipt, Cimbrișor, Busuioc, Camfor , Oregano, Pin, Cuișoare sau Ghimbir, Ceaiul și Tinctura Antihemoroidală, Crema Hemor-Hyp, Tămâia Aromată  și Sarea de baie Hyper-reum de la Hypericum.

Formă de prezentare:

O cutie conține 60 capsule

Greutate netă:

℮ 20,26 g

Condiții de păstrare:

Bine închis, ferit de lumină și umiditate, la temperaturi de maximum 25°C.

Contraindicații:

Nu se utilizează de către persoanele cu sensibilitate la oricare dintre ingredientele produsului. Contraindicat femeilor în primul trimestru de sarcină, persoanelor alergice la plante din Fam. Asteraceae/Compositae, precum și în caz de chist ovarian, endometrită sau ciroză decompensată.

Precauții:

• Femeile însărcinate sau care alăptează, persoanele care urmează tratamente medicamentoase sau care se află sub supraveghere medicală (în special pentru obstrucție intestinală, glicemie scăzută, tensiune arterială scăzută, afecțiuni tumorale sensibile la hormoni, afecțiuni renale, hepatice sau cardiovasculare grave) sau cele care sunt programate a li se efectua intervenții chirurgicale, sunt sfătuite să consulte un specialist înainte de începerea curei.
• A nu se depăși doza recomandată pentru consumul zilnic.
• A nu se lăsa la îndemâna și la vederea copiilor mici.
• Acesta este un supliment alimentar și nu trebuie să înlocuiască o dietă variată și echilibrată și un mod de viață sănătos.

Pentru mai multe informatii despre plantele constituente accesati Cartea.